Alimentatia corecta in timpul sarcinii

In timpul sarcinii, imunitatea naturala a organismului este scazuta si, deci, puterea acestuia de autoaparare impotriva infectiilor este redusa. De aceea, se recomanda femeii gravide sa prepare bine termic ouale si carnea, sa spele cu atentie fructele si legumele si sa evite consumul de branzeturi  moi din lapte nepasteuizat, consumul de mezeluri crud-uscate si consumul de pate de ficat. Mancarea reincalzita trebuie tinuta pe foc pana da in clocot iar carnea cruda se pastreaza intr-un compartiment separat al frigiderului.

 

 

Vechea idee conform careia viitoarea mama trebuie "sa manance pentru doi" nu mai este considerata valabila. Este mult mai importanta calitatea alimentatiei, nu cantitatea de alimente pe care o mancati. O alimentatie corecta contribuie la sanatatea mamei si furnizeaza elementele nutritive necesare copilului, pentru o buna crestere si dezvoltare intrauterina.

 

Cea mai usoara modalitate de a va asigura ca aveti o dieta echilibrata este aceea de a manca variat si de a include in meniul zilnic alimente din cele patru grupe de baza.

 

Grupa 1 – alimente hidro-carbonate

Cuprinde: paine, orez, ovaz, porumb, grau, paste fainoase,mei, secara, legume bogate in amidon (precum cartoful)

Furizeaza: proteine, fibre, energie, vitamine si saruri minerale

 

Cuprinde: lapte, branza, iaurt si derivati

Furnizeaza: calciu, proteine, vitamina A (produsele din lapte integral), zinc, iod si magneziu

 

Grupa 3 – carne si produse din carne, peste, alternative

Cuprinde: carne, peste, oua, nuci, fasole

Furnizeaza: proteine, vitamina A, vitaminele complexului B, fibre (in nuci si fasole), fier, zinc

 

Cuprinde: fructe si legume (proaspete, congelate sau deshidratate)

Furnizeaza: vitamina A (zarzavaturile cu frunze inchise la culoare), vitamina C (citricele, rosiile), acid folic, potasiu, fier si fibre.

 

Alimentele hidrocarbonate reprezinta principala sursa de energie a organismului. Reprezinta, de asemenea, o buna sursa de elemente nutritive si de fibre. In trecut, unele alimente din aceasta grupa (painea, cartoful) erau descrise ca alimente “care ingrasa”. De fapt, untul sau smantana, puse pe paine sau pe cartofi, duc la cresterea in greutate.

 

Fibrele sunt prezente in grane, fructe si legume. Sunt foarte importante in accelerarea digestiei si in evitarea constipatiei si a hemoroizilor. Prea multe fibre pot determina tulburari digestive si pot interfera cu absorbtia sarurilor minerale esentiale, cum ar fi fierul si calciul. Daca dieta zilnica include fructe, legume si fainoase din faina integrala, nu aveti nevoie de surse suplimentare de fibre.

 

Grasimile reprezinta surse concentrate de energie (sunt alimente hipercalorice). Organismul depoziteaza grasimile, care devin astfel o rezerva energetica ce poate fi utilizata la nevoie. Grasimile ajuta si la absorbtia vitamielor A, D, E. K. O dieta saraca in grasimi este o dieta saraca in calorii si in aceste vitamine. Exista doua tipuri de grasimi: saturate (grasimea solida de pe carne, grasimea din smantana, unt, slanina si anumite tipuri de margarina) si nesaturate (grasimea din uleiurile vegetale si unele tipuri de margarina). Grasimile saturate pot fi daunatoarea sanatatii. De aceea, se recomanda pentru gatit grasimile vegetale, bogate in grasimi nesaturate.

 

Proteinele sunt foarte utile in procesul de crestere, de formare de tesuturi  si de reparatie. Femeile au un necesar zilnic de aproximativ 36 de grame de proteine, iar femeile gravide au nevoie de un surplus de 6 grame pe zi. Femeile care alapteaza au nevoie de un surplus zilnic de 11 grame de proteine. 100 grame de carne furnizeaza aproximativ 27 grame de proteine; 200 ml lapte sau un ou furnizeaza 6 grame de proteine; 100 grame de peste furnizeaza 19 grame de proteine; 100 grame de fasole furnizeaza cam 6 – 9 grame de proteine. Deci, nu aveti nevoie de cantitati mari de alimente proteice pentru a acoperi necesarul zilnic de proteine.

 

Sarurile minerale si vitaminele sunt esentiale pentru santate, nefiind necesare in cantitati mari. Cantitatile mici de saruri minerale si vitamine din alimente sunt, in general, suficiente. Nu trebuie sa luati suplimente minerale sau vitaminice fara recomandarea medicului. In doze mari, unele vitamine pot deveni toxice. Nu este recomandat sa mancati ficat sau produse din ficat in timpul sarcinii. Ficatul are cantitati foarte mari de vitamina A, care poate determina malformatii congenitale.

 

Acidul folic face parte din complexul vitaminelor B si este extrem de important pe tot parcursul sarcinii dar mai ales in primele 12 saptamani, cand se formeaza toate organele si sistemele viitorului copil. Cele mai bune surse de acid folic sunt: broccoli, conopida, varza, fasolea verde, mazarea, cartofii, spanacul, portocalele, grapefruit, bananele, painea, laptele, salata, rosiile, morcovii, ouale, nucile si pestele.

 

Calciul este extrem de important in timpul sarcinii, pentru formarea oaselor si a dintilor fatului. 99% din calciul existent in corpul uman se afla depozitat in oase si dinti. Restul de 1% se afla in plasma sanguina si in tesuturile moi. Necesarul zilnic de calciu pentru majoritatea femeilor intre 19 si 50 de ani este de 800 de miligrame, iar pentru cele sub 19 ani este de 1000 de miligrame. Absorbtia calciului din alimente creste in timpul sarcinii. De aceea, nu este nevoie de suplimentarea cu calciu sub forma de medicamente decat penru mamele adolescente. Femeile care alapteaza au nevoie de un surplus zilnic de 550 mg de calciu, care poate fi acoperit printe-o dieta ehilibrata. Cea mai buna sursa de calciu este reprezentata de produsele lactate (laptele sau branza). Alte surse de calciu sunt: legumele cu frunze inchise la culoare, pestele cu oase moi (sardine, somon), fasolea, ouale, caisele deshidratate, migdalele, semintele de susan.

 

Fierul este foarte important pentru celulele rosii ale sangelui. El intra in componenta hemoglobinei, care este proteina esentiala din celulele rosii si care are rolul de a transporta oxigenul catre toate tesuturile din organism si catre fatul in dezvoltare. Deficitul de fier determina anemie, care la randul ei duce la astenie, slabiciune, paloare si respiratie precipitata.

Cele mai bune surse de fier sunt: carnea rosie, ouale, sardinele, legumele radacinoase si cele cu frunze inchise la culoare, nucile. Fierul se absoarbe mult mai bine daca dieta contine si alimente bogate in vitamina C. Pe de alta parte, absorbtia fierului poate fi redusa de taninul din ceai. De aceea, se recomanda inlocuirea ceaiului cu suc de portocale, pe timpul sarcinii.

Dozele mari de fier pot fi, de asemenea, toxice. O doza unica de 100 de grame de fier poate fi letala.

 

Zincul este necesar pentru dezvoltarea  oaselor, creierului si a sistemului nervos fetal. Absorbtia zincului din alimente creste  in perioada sarcinii. Sursele de zinc includ: cereale, oua, nuci, cascaval, carne rosie, peste conservat.

 

 

In timpul sarcinii, imunitatea naturala a organismului este scazuta si, deci, puterea acestuia de autoaparare impotriva infectiilor este redusa. De aceea, se recomanda femeii gravide sa prepare bine termic ouale si carnea, sa spele cu atentie fructele si legumele si sa evite consumul de branzeturi  moi din lapte nepasteuizat, consumul de mezeluri crud-uscate si consumul de pate de ficat. Mancarea reincalzita trebuie tinuta pe foc pana da in clocot iar carnea cruda se pastreaza intr-un compartiment separat al frigiderului.

Foto: freedigitalphotos.net