Parerea unei mamici cu doi pitici.
Boooon. Episodul urmator este cel al intalnirii de gradul x dintre PO 1 si PO 2.
NOTA: pentru cursivitatea exprimarii, cei doi protagonisti minori ai povestirii noastre IMAGINARE vor fi denumiti in continuare PO 1 si PO 2, ca la chimie, numai ca in cazul de fata PO vine de la Plod Oracaitor.
EA ajunge acasa cu PO 2 in brate. PO 2 trebuie pus undeva, cel mai bine ar fi pe biblioteca, sus, unde nu ajunge PO1.
PO 1 este cuprins brusc o curiozitate stiintifica extrema si ar vrea sa stie daca PO 2 are ochi, nas si alte orificii. Aceste aspecte nu pot fi cercetate decat printr-o apasare puternica si indelungata a partilor anatomice sus-mentionate, pentru a se verifica autenticitatea lor.
Intrucat EA nu a avut prezenta de spirit sa-l aseze pe PO 2 departe de manutele lui PO 1, se lasa cu muuuulte chiraieli, urlete si proteste zgomotoase din partea celor doi PO. PO 1 urla pentru ca “eu o iuuuuubeeeesc pe surioara mea si n-am vrut sa-i fac rau, da’ voiam sa vad ce are in guritza”, iar PO 2 urla pentru ca deocamdata este unul dintre putinele lucruri pe care stie sa le faca perfect.
EA il priveste pe EL sfarshita, EL isi aduce brusc aminte ca a uitat sa cumpere paine/ser fiziologic/ultimul CD Cutiutza Muzicala… sau orice alt rahatel complet inutil, dar care-I permite in momentul respectiv sa dispara vreo doua-trei ore pana se mai linistesc apele in micutzul apartament devenit gradina zoologica.
EA, desi epuizata, trebuie sa-l ia pe PO 1 in brate si, in loc sa-l arunce de la etaj, sa-i explice a n-spea mia oara ca mami si tati il iubesc la fel de mult, ca papusile vor ramane ale lui, ca bebe nu trebuie altoit cu aspiratorul de jucarie…etc. etc.
Urmeaza o perioada de relativa liniste, timp in care EL – revenit la domiciliul conjugal – se poate odihni in voie dupa o zi epuizanta, caci PO 2 suge fericit iar PO 1 a adormit cu capul pe proaspata EI operatie de cezariana.
Continuarea in numarul urmator ;).

