Autor: Andreea Paleologu 2011-11-01
Numarul adolescentilor care fumeaza trabuc a crescut semnificativ in ultimii ani iar unii adolescenti baieti prefera trabucul in detrimentul tigarii in multe tari. In Romania, peste 20% dintre adolescentii cu varsta cuprinsa intre 13 şi 15 ani fumeaza zilnic potrivit unui raport al Bancii Mondiale.
Trabucul cauzeaza dependenta la fel ca tigara, riscul fumatului pasiv de trabuc fiind la fel de mare. Fumul de trabuc cauzeaza afectiuni precum: cancer bucal (al buzelor, al limbii, al gingiilor şi al gatului), de laringe, de esofag şi de plamani.
Similar tigaretelor, trabucul cauzeaza dependenta cronica de nicotina. Deşi fumul trabucului nu este inhalat, nicotina, cea care cauzeaza de fapt dependenta, este absorbita in organism la nivelul cavitatii bucale. Astfel ca un singur trabuc fumat poate furniza nicotina existenta intr-un pachet de tigari.
Trabucul difera ca marime de tigara, insa, in comparatie cu fumul de tigara, cel de trabuc nu este, de regula, inhalat. Tigaretele pot avea marimi diferite şi contin, de obicei, mai putin de 1 gram de tutun fiecare. Pentru a fuma o tigara ai nevoie de cel mult 10 minute. Trabucul, in schimb, necesita un timp mai indelungat pentru a-l fuma şi poate contine intre 1 şi 20 de grame de tutun.
In Romania, peste 20% dintre adolescentii cu varsta cuprinsa intre 13 şi 15 ani fumeaza zilnic potrivit unui raport al Bancii Mondiale. Acelaşi raport arata ca probabilitatea ca un tanar sa moara inainte de implinirea varstei de 60 de ani e de 107 la 1000.
Abordarea adolescentilor fumatori este o problema delicata care trebuie sa tina cont de specificul transformarilor ce tin de varsta, dar şi de structura personalitatii fiecarui tanar. La tineri, decizia de a fuma decurge dintr-un complex de factori precum: atitudinea, normele sociale, presiunea sociala şi propriile convingeri. Mai mult, presiunea mediatica poate fi, la randul ei, determinanta.
Un studiu realizat in Germania care a urmarit pe o perioada de 5 ani rolul publicitatii asupra initierii fumatului la tineri, a constatat creşterea incidentei fumatului, cu predilectie, in randul tinerelor fete, la sfarşitul acestui interval, cu 62%. Tinerele asociau fumatul cu imaginea favorabila indusa de reclamele la anumite marci de tigarete. Sa ne gandim, de exemplu, la personalitatile din Romania care fumeaza trabuc in public, sunt fotografiate şi apar in presa cu fotografii in care fumeaza trabuc. In momentul in care sunt indragite de tineri, devin model de urmat. Gradul de imitare a comportamentului unei personalitati este direct proportional cu gradul de apreciere a unui tanar fata de acea personalitate publica.
Fumatul de trabuc se asociaza astfel cu ideea de “a fi cool”. Daca fumezi trabuc eşti “diferit”. Şi asta in contextul in care numarul adolescentilor care fumeaza trabuc a crescut semnificativ in ultimii ani, unii adolescenti baieti preferand trabucul in detrimentul tigarii, in multe tari.
Un lucru insuficient cunoscut poate este ca trabucul ar putea fi chiar mai daunator decat o tigareta deoarece are un nivel mai ridicat de substante cancerigene (in timpul fermentarii prin care trece un trabuc, se produc foarte multe substante cancerigene numite nitrosamine şi care se elimina prin fum). Nitrosaminele apar intr-o concentratie mai mare in fumul de trabuc decat in cel de tigara. Fiecarui gram de tutun fumat ii corespunde o cantitate echivalenta de nicotina. De aceea, un trabuc, care poate avea pana la 20 de grame de tutun, va avea mai multa nicotina. Un trabuc va avea şi un numar mai mare de toxine.
Trabucul este mai putin poros decat o tigara şi deci mai greu de consumat. Astfel ca, din cauza arderii mai lente, persoana fumatoare de trabuc va inhala o cantitate mai mare de fum, deci de toxine. In concluzie, persoana fumatoare de trabuc se expune unui numar mai mare de toxine şi de substante cancerigene, chiar daca multi dintre utilizatori cred contrariul: “trabucul e natural, are doar foi de tutun, nu are hartie şi alte chimicale”. Toxicitatea fumului se datoreaza in primul rand substantelor obtinute prin combustia (arderea) foii de tutun, substantele chimice adaugate avand rol adjuvant (de mascare sau modificare a gustului, de creştere a gradului de adictie nicotinica, de modificare a arderii, etc).
Dependenta de nicotina este o boala cronica. Şi, ca orice boala, cere un tratament medicamentos şi de ingrijire din partea medicului. In Romania, Programul National Stop Fumat işi propune sa ii ajute pe acei oameni care işi doresc din tot sufletul sa renunte la fumat şi au nevoie de ajutor de specialitate. O echipa de medici şi psihologi specializati in tabacologie, prezenti in centrele Stop Fumat şi implicati cu sufletul in acest proiect, stau in slujba celor care vor şi cred ca pot renunta la aceasta boala deosebit de grava - dependenta de nicotina. Datele de contact ale medicului şi ale psihologului pot fi gasite pe site: www.stopfumat.eu şi la Tel Verde: 0800878673 (apelabil gratuit doar din Romtelecom) sau la 021 3356920.
Foto: Freedigitalphotos.net
