O problema majora legata de varsta anteprescolara (prima copilarie: 1-3 ani) este perfectionarea conduitei igienice, respectiv a dresajului sfincterian. Formarea acestei deprinderi nu este posibila inainte de 18 luni, intrucat copilul nu este "utilat" corespunzator in acest scop. Mai precis, instalarea comportamentului respectiv presupune o anume maturizare, atat pe plan cerebral, motric ( pentru a mentine sfincterele inchise), cat si verbal ( pentru a putea cere olita in timp util). S-a constatat ca tulburarile climatului afectiv, cauzate de aparitia unui nou nascut in familie sau absenta iubirii parentale, poate intarzia instalarea acestei deprinderi.
Disciplinarea intenstinului se realizeaza mai repede decat cea a vezicii urinare. De asemenea, copilul invata, mai intai, sa fie curat ziua (la 2 ani – 2 ani si jumatate) si apoi si noaptea (2 ani si jumatate – 3 ani). De aceea, este inutil ( si daunator ) sa fie trezit noaptea pentru a fi asezat pe olita. Fetele dobandesc aceasta deprindere mai repede decat baietii (21 luni fata de 23 luni).
Pentru a determina eficacitatea dresajului sfincterian, parintii trebuie sa aiba in vedere cateva principii:
- Adultul sa manifeste o atitudine calma, destinsa si nu crispata, nervoasa;
- Dupa 18 luni copilul trebuie instalat, cu regularitate, pe olita si ridicat imediat dupa ce si-a facut nevoile;
- Daca intarzie, nu trebuie tinut peste 10 minute, transformand statul pe olita intr-o pedeapsa;
- Trebuie laudat pentru orice reusita. Utilizarea unei olite muzicale si care ofera o recompensa prin melodie, este o solutie deosebit de ingenioasa;
- Cand copilul refuza sa se aseze pe olita, nu trebuie fortat. Ca urmare, se vor intrerupe “sedintele” pentru o perioada, apoi se reiau dupa derularea unui interval de timp.
- Asadar, dragi parinti si copilasi, inarmati-va cu multa rabdare si intr-un timp mult mai scurt decat ati fi crezut veti trece cu bine si peste aceasta etapa.
Sursa: Psihologia copilului si adolescentului, de Anca Munteanu

